Ană, fată de la munte [Versuri]

Ană, fată de la munte – versuri

Inimă cu doruri multe
Ană fată de la munte, Ană.
Ochii tăi negri ca mura
Plâng și suspină întruna, Ană.
Durerea nimeni nu-ți știe
Badea-ți pleacă-n cătănie, Ană.
Gura dulce îți sărută
Că dor mult o să-ți mai ducă, Ană.

Șterge-ți Ană lacrima
Te port în inima mea, Ană.
O fi greu dorul de tine
Dar am să mă-ntorc cu bine, Ană.
Ană, al tău suflet curat
Să nu cadă în păcat, Ană.
Timpul repede-o să treacă
Și am să mă-ntorc acasă, Ană.

Îți jur bade cât oi fi
Pe pământ și-oi mai trăi, bade.
C-am să te port în inimă
Doi ani n-o să am hodină, bade.
Nici noaptea n-oi mai dormi
Până acasă n-ai veni, bade.
Inima mea îi a ta
Bade cât o fi lumea, măi bade.

Cu sufletul împăcat
Ț-o plecat badea din sat, Ană.
A plecat cu tine-n gând
Ș-a crezut al tău cuvânt, Ană.
Dar între cer și pământ
Unul iubește mai mult, Ană.
Unu-și ține jurământul
Cât e lumea și pământul, Ană.

Nu trecu un an jumate
Uitași că badea-i departe, Ană.
Ochii tăi negri ca mura
Iubesc pe altul de-acuma, Ană.
Te-ai grăbit, te-ai măritat
Pe altul Ană ți-ai luat, Ană.
Pentru gura satului
Lăsași ochii badiului, Ană.

La poalele muntelui
La izvorul dorului, Ană.
Umpleai ulciorul cu apă
Te grăbeai s-ajungi acasă, Ană.
Ană, fată de la munte,
Te-a strigat badea pe nume, Ană.
De ce nu mi-ai mai răspuns,
O scrisoare nu-i de-ajuns, Ană?

Ochii-n lacrimi s-au umplut,
Inima rău te-a durut, Ană.
De ce îmi plângi Ana dragă
Te-ntreabă badea, măi fată, Ană.
Nu te bucuri c-am venit
Timpul repede-a trecut, Ană.
Eu bade m-aș bucura
Dar nu mai pot fi a ta, bade.

Ană cu suflet curat,
De ce-ai căzut în păcat, Ană?
Jurământul un ți-e fată,
Unde-i dragostea curată, Ană?
Ana mea floare de mai
Noaptea somn să nu mai ai, Ană.
Inima mi-ai rupt jumate
De dragoste să n-ai parte, Ană.

Dar între cer și pământ
Unul iubește mai mult, Ană.
Unu-și ține jurământul
Cât e lumea și pământul, Ană.

Ană, fată de la munte – instrumental