Stiai aceste lucruri despre luna Februarie?

Februarie este recunoscut în cea mai mare parte pentru Ziua Îndrăgostiților.

În mod ciudat, deși este doar o lună, există multă istorie în spatele acestei luni de dragoste cu Dragobele Românești și Sfântul Valentin!

Dacă americanii, și nu numai, au Valentine’s Day, noi românii avem Dragobetele, o sărbătoare care dăinuie de 2.000 de ani. Românii încă mai păstrează tradițiile, dar și superstițiile, acestei sărbători populare și acum,după atâta vreme.

Stiai aceste lucruri despre luna Februarie?

Faptele fantastice ale lunii Februarie

  • Februarie fluctuează între a avea 28 și 29 de zile pe an. A 29- a zi are loc la fiecare 4 ani în anii bisecti.

Lungimea lunii februarie a fost finalizată când Iulius Cezar a refăcut calendarul roman și i-a atribuit lunii 28 și 29 de zile. În 713 î.Hr., februarie a fost adăugat oficial în calendarul roman.

  • Februarie este a treia lună de iarnă în emisfera nordică, iar în emisfera sudică februarie este echivalentul lunii august, care este de fapt a treia lună de vară.

Luna februarie a fost denumită după cuvântul latin “februum”, care înseamnă purificare. Ritualul de purificare “februa” era un fel de festival-ritual de curățare la începutul primaverii pentru romani.

  • Semnele zodiacale în luna februarie sunt Vărsator, care se întinde până la 19 februarie, și Pești, care începe de la 20 februarie.

Luna februarie este singura lună a anului care poate trece fără a avea o singură lună plină. De asemenea este singura lună a calendarului care o dată la fiecare șase ani și de două ori la fiecare 11 ani va avea doar patru săptămâni complete de 7 zile.

  • Piatra specifică lunii februarie este ametistul, iar florile specifice sunt Violeta si Irisul.

Grecii antici credeau ca piatra de ametist îl protejează de beție pe cel care o poartă.

  • Înainte de a reforma calendarul lui Iuliu Cezar din anul 45 i.Hr. luna februarie a fost singura lună cu numere pare de zile -28, în rest toate lunile aveau fie 29, fie 31 de zile.

În finlandeză luna februarie este numită „helmiku“, ceea ce înseamna „luna de perlă“. În luna februarie zăpada se topește pe ramurile copacilor formând picături mici care îngheață și arată ca niște perle de gheață.

  • De-a lungul timpului, lungimea lunii februarie a continuat să se schimbe. La un moment dat a avut doar 23 de zile.

În emisfera nordică, februarie este a treia lună a iernii. Între timp, în emisfera sudică, februarie este ultima lună de vară. Între emisferele nord și sud, februarie este echivalentul lunii august .

  • În limba galeză, februarie este uneori cunoscut sub numele de „y mis bach”, care înseamnă „lună mică”.

Februarie este Luna Istoriei Negre de peste 40 de ani.

  • Șansele de a fi nascut la 29 februarie – lea sunt de aproximativ 1 în 1461. Cei născuți într-o zi bisectivă pot fi numiți „săritori” sau „săltăreți”.

Februarie, martie și noiembrie încep întotdeauna în aceeași zi a săptămânii, cu excepția cazului în care februarie este un an bisect.

  • Saxonii au numit februarie „Sol-monath”, ceea ce înseamnă „luna tortului”, deoarece aceștia ofereau ofrandă zeilor în luna februarie.

În România există peste 10.000 de persoane născute pe 29 februarie, care iată, îşi sărbătoresc ziua o dată la patru an. Iar în lume se pare că sunt peste patru milioane.

  • Conform credinţelor populare, e o lună capricioasă, cu fluctuaţii mari de temperatură între zi şi noapte – o lună în care totul îngheaţă peste noapte şi se dezgheaţă apoi peste zi, februarie răzbunându-se astfel pentru faptul că i s-au repartizat mai puţine zile decât suratelor ei.

Numele lunii februarie vine de la zeul etrusc Februus, stăpânul împărăţiei subterane şi al purificării. De aceea în trecut, această lună era dedicată ritualurilor de purificare şi curăţeniei generale.

  • Aflată la răspântia dintre anotimpuri, februarie este şi o lună dedicată pregătirilor pentru muncile agricole, îndeobşte pentru ascuţitul uneltelor şi repararea lor. De aici, denumirea populară a lunii: făurar.

Anul bisect este necesar, oricât ar părea de bizar şi oricât ar încurca lucrurile. Un an calendaristic este egal cu anul astronomic, adică rotaţia Pământului în jurul Soarelui. Cu un mic amendament: rotaţia nu durează 365 de zile, ci 365 de zile + 6 ore. Aşa se face că, la fiecare patru ani, s-ar pierde 24 de ore, dacă nu ar exista acest an bisect, cu 366 de zile în loc de 365. Se pare că importanţa anului bisect ar fi fost descoperită încă din anul 200 d.Hr., de un călugăr turc, Dionisie cel Mic.

Ti-a placut articolul? Recomanda-l: