Înconjurat de vara aprinsă și iarna rece, toamna este sezonul „răcoritor”. Noaptea ajunge mai devreme, temperaturile încep să scadă și cea mai mare creștere vegetativă scade. Animalele încep să se pregătească pentru lipsa de hrană care vine în general în timpul iernii, strângând provizii sau călătorind într-o climă mai caldă.
Anotimpurile explicate
Ciclul anotimpurilor este cauzat de înclinarea Pământului pe axa sa și de orbita planetei în jurul soarelui. Când axa îndreaptă spre soare, acea emisferă experimentează vara. Emisfera înclinată de soare experimentează iarna. După ce Pământul parcurge un sfert din jurul soarelui, axa este îndreptată de-a lungul căii planetei, paralel cu steaua.
Din perspectiva noastră aici pe Pământ, soarele călătorește de-a lungul unei linii imaginare numită ecliptică, care marchează planul în care planetele orbitează soarele. O altă linie imaginară este ecuatorul ceresc, care este o proiecție a ecuatorului Pământului în spațiu. Timp de jumătate de an, în timpul verii în emisfera nordică, soarele pare să se miște de-a lungul eclipticii nordice a ecuatorului ceresc. În cealaltă jumătate a anului, pare a fi la sud de ecuatorul ceresc.
Momentul exact în care soarele pare să ajungă la intersecția eclipticii cu ecuatorul ceresc este momentul în care începe toamna. La ecuatorul Pământului, soarele este direct deasupra capului la prânz. Aceste momente în timp se numesc echinocții, iar lungimea luminii de zi și a nopții sunt aproximativ aceleași, potrivit Muzeului Național Maritim. Cuvântul „echinocțiul este derivat din două cuvinte latine: aequus (egal) și nox (noapte).
Ziua și noaptea nu sunt exact 12 ore fiecare. Datorită modului în care lumina soarelui se refractează în atmosfera Pământului, putem vedea soarele pentru câteva minute înainte ca discul său să se ridice și pentru câteva minute după ce a apus cu adevărat. Astfel, lumina zilei într-o zi dată durează cu aproximativ șase sau șapte minute mai mult decât ar trebui să pară.
Definiții ale toamnei
Echinocțiul de toamnă este începutul „toamnei astronomice”, care se încheie odată cu începutul iernii. În emisfera nordică, care este de la aproximativ 22 septembrie la aproximativ 22 decembrie, deși variază de la an la an, în conformitate cu NOAA. În emisfera sudică, sezonul durează între 20 martie și 21 iunie.
Prognoza meteo și unele țări definesc sezonul ca „toamnă meteorologică” în cele trei luni în care vremea se schimbă. În emisfera nordică, aceasta este septembrie, octombrie și noiembrie. În emisfera sudică, toamna meteorologică are loc în martie, aprilie și mai.
Temperaturi scăzute
Toamna aduce un vârf în aer. Cât de mult se simte o schimbare depinde de locația zonei de pe Pământ. Regiunile din apropierea ecuatorului experimentează temperaturi destul de constante pe tot parcursul anului, în timp ce cele mai îndepărtate la nord sau sud experimentează variații mai mari. Acest lucru se datorează faptului că ecuatorul primește o cantitate consistentă de soare. Regiunile nordice și sudice îndepărtate primesc mai puțin soare datorită curburii soarelui, conform programului de măsurare a radiațiilor atmosferice (ARM).
De unde vine acest nume?
Multe culturi au recunoscut doar două anotimpuri, cum ar fi iarna și vara sau iarna și primăvara.
Perioada de tranziție între vară și iarnă a ajuns să fie cunoscută sub numele de „recoltă”. „ Toamna ” , un cuvânt latin, a apărut pentru prima dată în engleză la sfârșitul secolului al XIV-lea și a câștigat treptat la „recoltare”. În secolul al XVII-lea, „toamna” a intrat în uz, aproape sigur ca o completare poetică a „primăverii”, conform „Folk Taxonomies in Early English” (Fairleigh Dickinson University Press, 2003) de Earl R. Anderson.
De ce frunzele își schimbă culoarea?
Ca răspuns la temperaturile reci și la schimbările de lumină a zilei, frunzele încetează să mai producă clorofilă verde, ceea ce le permite să capteze lumina soarelui și să producă energie. Deoarece clorofila este sensibilă la frig, anumite condiții meteorologice precum înghețurile timpurii vor opri producția mai repede.
Între timp, pigmenții portocalii și galbeni numiți carotenoizi – găsiți și în morcovii portocalii – strălucesc prin frunzele spălate în verde. Culoarea roșie din unele frunze provine din antocianine, care, spre deosebire de carotenoide, sunt produse doar în toamnă, potrivit Universității de Stat din New York College of Environment. De asemenea, dau culoare căpșunilor, merelor roșii și prunelor.
Dar frunzele roșii sunt, de asemenea, semnal de suferință. Dacă vedeți frunzele unui copac devenind roșii devreme, la sfârșitul lunii august, arborele suferă cel mai probabil de o ciupercă sau poate de un șofer de la un conducător nesăbuit.
Toamna în diferite culturi
Toamna este în general considerată ca sfârșitul sezonului de vegetație. De asemenea, cunoscut sub numele de sezonul recoltei, toamna inaugurează un moment de sărbătoare pentru multe culturi agricole când se adună în culturile lor.
„Toamna, este inaugurată în diferite festivaluri care sărbătoresc în principal întoarcerea luminii, recoltei și, ca primăvara, renașterea prin moarte”, a declarat pentru Live Science Cristina De Rossi, antropolog la Barnet și Southgate College din Londra. De exemplu, festivalul recoltei din Regatul Unit este un moment în care oamenii mulțumesc pentru fructele pământului și colectează alimente pentru a le dona celor care au nevoie.
În România a fost imprumutată sărbatoarea de Halloween, specifică toamnei pe care mulți dintre noi nu o acceptă ca fiind sărbătoare creștină.
Ziua de 31 octombrie este cunoscută de câțiva ani buni și în România ca ziua de Halloween sau Sărbătoarea tuturor sfinților.
Sărbătoarea de Halloween este de origine celtică fiind introdusă în alte țări de imigranții irlandezi ai Statelor Unite ale Americii. Celții credeau că în data de 31 octombrie spiritele intrau în comunicare cu cei vii și coborau pe pământ. Oamenii se deghizau în monștri și ieșeau pe străzi pentru a face mult zgomot și astfel, credeau ei, speriau spiritele rele.
Americanii fac de Halloween pregătiri mai mari decat de Crăciun sau Paște.
Alte popoare văd sărbătoarea de Halloween ca pe o sărbătoare păgână, o zi în care morții părăsesc mormintele.
Românii au împrumutat parțial această sărbătoare de Halloween, în sensul că nu respectă întocmai tradițiile originale. Pentru noi Halloween-ul este un prilej de joacă și carnaval care ne ajută să ne eliberăm de problemele cotidiene și de griji. În preajma zilei de Halloween magazinele noastre au în ofertă o mulțime de obiecte specifice acestei sărbători: măști, costumații, afișe, atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari.
În bucătării gospodinele pregătesc tot felul de plăcinte cu dovleac sau preparate îndrăznețe și înfricoșătoare. Nu cunoaștem cu adevărat semnificația sărbătorii de Halloween, dar ne bucurăm de orice motiv care ne aduce pilejul de a sărbători. Cei mai câștigați de pe urma acestei sărbători sunt copiii, care sunt puși la treabă să scobească dovleci și care primesc atenții.
Printre superstițiile de Halloween care aveau cândva amploare se numără:
- Dacă o fată necăsătorită punea în noaptea de Halloween sub pernă o floare de rozmarin și un bănuț de argint, își visa sortitul;
- Dacă se întâmpla ca, în noaptea de Halloween, să auzi pași sau zgomote în spate, nu trebuia să te întorci fiindcă se spunea că este un spirit venit de pe lumea cealaltă pentru a te lua cu el;
- În noaptea de Halloween se foloseau alune pentru vrăji, fiindcă diavolul era considerat culegător al acestor fructe;
- Dacă în noaptea de Halloween se întâmpla să-ți zboare vreun liliac prin casă se spunea că în aceea casă sunt spirite rele;
- Celebra lumânare aprinsă în dovleac, din noaptea de Halloween, avea menirea de a ține spiritele rele la distanță;
- Dacă în noaptea de Halloween vedeai un păianjen prin casă înseamna că spiritul unei persoane dragi te veghea;
- Se mai spune că în noaptea de Halloween dacă participai la o cină, era bine să vorbești în timpul mesei, astfel spiritele din apropiere erau încurajate să participe și ele la masă;
- Dacă băteau clopotele în noaptea de Halloween spiritele și fantomele s-ar fi speriat;
- Persoanele care erau născute în noaptea de Halloween aveau menirea de a vedea și de a comunica cu spiritele, etc.
„Sărbătorile recoltei tind să combine mulțumirea cu rugăciunile pentru abundența viitoare, pentru a propita zeul (zeii) și pentru a asigura recolte de succes”, a spus De Rossi. Un alt exemplu în acest sens ar fi Ziua Recunoștinței, care este sărbătorită în Statele Unite.
Un alt exemplu în acest sens ar fi Ziua Recunoștinței, care este sărbătorită în Statele Unite. Este o comemorare istorică, dar are o dimensiune spirituală puternic asociată cu întoarcerea acasă și laudă pentru ceea ce ni s-a dăruit, a explicat De Rossi.
De Rossi subliniază, de asemenea, aceste sărbători ca exemple suplimentare ale legăturilor toamnei cu mulțumirea și renașterea:
- Frunzișul Hocking Hills este atât de uluitor în timpul toamnei, încât este cunoscut sub numele de Southeastern Ohio’s Scenic Wonderland.
- Frunzișul dealurilor Hocking este atât de uluitor în timpul toamnei, încât este cunoscut sub numele de Țara Minunilor Scenice din sud-estul Ohio.(Credit de imagine: George Bailey Dreamstime)
- Festivalul evreiesc din Sukkot, care comemorează timpul petrecut în exil prin mulțumiri.
- Sărbătorile de Halloween (All Hallows Eve) din 31 octombrie amintesc oamenilor de legătura cu moartea, de spiritele celor care au părăsit acest pământ și, astfel, de renaștere.
- În ziua următoare, creștinii, în special catolicii, sărbătoresc Ziua All Hallows, sau Ziua Tuturor Sfinților, când oamenii își vizitează cei plecați și își aduc flori în morminte.
- În Mexic, cei vii își sărbătoresc strămoșii în timpul Zilei Morților, pe 2 noiembrie.
Citate de toamnă
Sezonul este adesea privit ca un timp melancolic și a inspirat mulți scriitori și poeți. Iată câteva citate despre toamnă:
„Toamna este a doua primăvară când fiecare frunză este o floare”. – Albert Camus
„Toamnă delicioasă! Sufletul meu este însoțit de ea și, dacă aș fi o pasăre, aș zbura pe pământ în căutarea toamnelor succesive.” – George Eliot
„Toamna … ultimul, cel mai frumos zâmbet al anului.” – William Cullen Bryant
„Fiecare frunză îmi vorbește fericită, fluturând din pomul de toamnă”. – Emily Bronte
„Acum focul toamnei arde încet de-a lungul pădurilor și zi de zi frunzele moarte cad și se topesc”. – William Allingham
„Toamna la New York, de ce pare atât de primitoare?” – Vernon Duke
„Vara se termină și vine toamna și cel care ar vrea-o altfel ar avea întotdeauna maree și lună plină în fiecare seară”. – Hal Borland
„Am văzut bătrâna Toamnă în dimineața cețoasă stând fără umbră ca liniștea, ascultând tăcerea”. – Thomas Hood
„Toamna este sezonul mai plăcut, iar ceea ce pierdem în flori îl câștigăm mai mult decât în fructe”. – Samuel Butler
„Toamna este la fel de veselă și dulce ca un sfârșit intempestiv”. – Remy de Gourmont
Raportare suplimentară de Alina Bradford, Live Science Contributor și Tim Sharp, editor de referință.
