Orice activitate pe care o facem impreuna cu prichindelul nostru fie ca construim castele din cuburi sau nave spațiale din Lego, fie ca citim sau inventăm povesti ,fie ca desenam în cărți de colorat sau pe coli albe, fie ca bem un ceai imaginar sau pregătim impreuna o cină din plastelina, ii ajutam pe ei sa isi dezvolte creativitatea.
Ii lăsăm sa se exprime în voie sau ii limităm!?
Dar ce facem cu puștii noștri atunci când devin prea creativi? Imaginația lor nu cunoaște limite si de multe ori în ciuda eforturilor noastre pereții sau mobilierul din casa devin ținta lor preferată! Ii lăsăm sa se exprime în voie sau ii limităm doar pentru ca noi nu putem trece peste acea „barieră „ a pereților albi imaculati si a unui mobilier perfect curat?
Pereții sau mobilierul din casa devin ținta lor preferată!
Cu cât ii ingradim mai mult cu atât ei vor fi mai înverșunați. Da, nu este ușor să acceptăm si nici sa ii convingem ca nu este voie. Decat sa luptăm împotriva curentului mai bine ne lăsăm dusi de el si impreuna cu puștii noștri dăm frâu liber imaginației. O plansa mare lipită pe un perete al camerei poate deveni locul perfect unde copilul poate sa isi lipească noile stickere! O rama veche de la un tablou prinsă într-un colț poate ingradi frumos un spațiu unde micul nostru artist poate picta sau desena o nouă operă de artă!
O plansa mare lipită pe un perete al camerei poate deveni locul perfect al creativitatii!
Dacă deja cochetează cu forfecuta si lipiciul, hârtia colorată poate deschide poarta către nelimitata lumea a imaginației! Cu putina viziune si cu ajutorul nostru pereții camerei pot spune adevărate povesti. Si sa nu mai vorbim de faptul că prichindelul nostru va fi foarte mândru de munca lui.
Ramane doar ca noi adulții sa avem curajul sa pătrundem în lumea lor si sa acceptăm.